Crăciunul tuturor

Posted on December 24, 2011

Crăciunul împarte lumea în fericiţi şi nefericiţi poate mai mult decât orice altă ocazie. Simplific oare dacă spun că fericirea şi nefericirea ajung să fie sinomime cu iubirea şi respectiv singurătatea?

Mă refer la singurătatea interioară care nu are nimic de a face cu numărul oamenilor din jur. Poţi fi singur în mijlocul unei mulţimi, uneori chiar în familie şi, cel mai trist, în doi.

Englezii au două cuvinte f. potrivite: “alone” – adică sigur ca realitate fizică şi “lonely” – adică singur, care se simte singur.

Eu vorbesc acum despre “lonely”.

Poţi fi singur pentru că eşti bătrân şi bolnav şi nu mai ai forţa de a lupta şi a căuta dragostea dacă nu vine ea la tine.

 Poţi fi singur dacă eşti timid şi introvertit şi nu ştii să chemi un prieten din teama de a nu deranja sau din mândrie.

Poţi fi singur pentru că toţi cei dragi sunt prinşi în propriile vieţi şi, neintenţionat, nu realizează că ai nevoie de ei.

Poţi fi singur pentru că ai pierdut pe cineva drag şi nu ai încă puterea de a ieşi din propria durere.

 

La fel de bine poţi fi singur “alone” fără a fi “lonely” pentru că:

Există oameni pe care îi iubeşti şi care sunt în tine sau în gândul tău

Există oameni care te iubesc chiar de la distanţă

Ai puterea de a te referi la dragostea din trecutul tău cu bucurie şi tandreţe

Găseşti dragoste în micile lucruri de fiecare zi, într-o carte care ţi-e prieten, în muzica care-ţi place, în orice altă pasiune ai avea

Ai bucuria de a împodobi un brad chiar şi de unul singur

Te iubeşti pe tine

Ţi-a zâmbit cineva pe stradă 

Ai făcut cuiva o bucurie

Ţi-ai făcut ţie o bucurie

Ţi-ai pregătit ceva bun de mâncare chiar dacă vei lua masa singur.

 

Crăciunul împarte oamenii în două: fericiţi – cei care au pe cineva sau nu lângă ei şi cei “lonely”.

 Vă doresc tuturor un Crăciun în care să iubiţi şi să fiţi iubiţi!

» Filed Under Altele

Comments

Leave a Reply