Obiceiuri la masa în Asia – codul bunelor maniere în călătorii

Posted on December 7, 2011

Obiceiuri diferite de ale noastre la masă nu sunt, evident, numai în China.
 
Ca sa rămânem în Asia, în Japonia:
 
  • Ca şi în China, cu cât faci mai mult zgomot la masă, cu atât mai bine. Cu cât sorbi mai mult tăiţeii cu atât se consideră că-ţi plac mai mult. Japonezii cred prin sorbit se inhalează aer odată cu tăiţeii ceea ce  îmbunătăţeşte gustul acestora.
  • Trebuie să aştepţi să fi invitat de trei ori înainte de a începe să mănânci.
  • Beţişoarele nu se împrumută nicioadată altei persoane,
  • nu se ling (toată lumea se serveşte cu beţisoarele din aceleaşi boluri de mâncare aflate în centrul mesei ca la chinezi) şi
  • nu se înfig vertical în bolul cu orez pentru că acesta este modul în care se oferă orez morţilor la înmormântări. Nu e de mirare că se consideră că aduci ghinion dacă faci acest gest.
  • Se consideră că eşti foarte nepoliticos dacă foloseşti un singul beţişor.
  • Ca şi la chinezi, bolul de orez se ridică de la masă, se duce sub gură şi cu beţişoarele se aruncă orezul direct în gură. Bolul trebuie ţinut astfel încât dacă scapa boabele de orez de pe beţigaşe acestea să cadă în bol şi nu în poală (ceea ce sigur mi s-ar întâmpla mie).
  • În restaurantele japoneze nu se lasă bacşiş.

 

 Foto: Wikimedia Commons – Beţigaşe din: Taiwan, China, Tibet, Vietnam, Korea (plus lingură), Japonia (şi pt. copii), de unică folosinţă.

În Thailanda:

  • La intrarea în casă te descalţi. După cum am mai spus, în Thailanda picioarele sunt cele mai murdare părţi ale corpului şi deci trebuie ignorate.
  • Nu atingeţi copiii gazdei pe creştet – capul e tabu. Capul nu trebuie să fie niciodată mai sus decât vreun portrait al lui Buddha. Masa e de obicei joasă şi comesenii stau pe podea.
  • Dacă duceţi un cadou, procedaţi invers decât la noi adică lăsaţi preţul ataşat pe cadoul împachetat. Valoarea cadoului se va regăsi în cadoul pe care ţi-l va face ţie gazda.
  • La o masă mai tradiţională nu vei avea cuţit ci doar lingură şi furculiţă – furculiţa nu se foloseşte direct ci mai mult ca suport pentru a pune, de exemplu, orezul în lingură.  Carnea se taie cu capătul lingurii asta dacă nu e deja tăiată în bucăţi, cum e de obicei cazul. Beţişoarele se folosesc numai la tăiţei. Dar povestea lingurii şi a furculiţei la thailandezi merită un articol separat.
  • Nu te forţa să faci conversaţie după masă căci e mai politicos să te retragi în linişte.

În India:

  • Se mănâncă cu mâna. Se foloseşte pentru a mânca doar mâna dreaptă (stânga e considerată neigienică folosindu-se la budă). Mâinile trebuie să fie bine spălate şi nu doar şterse.
  • Ca şi la noi, nu se ţin coatele pe masă şi nu se duce farfuria la gură.
  • Pentru a mânca cu mâna trebuie exersat un pic. Se ia puţină mâncare astfel încât să fie uşor de prins cu degetele şi să nu fie murdărite palmele.
  • Chiar dacă nu încerci din toate felurile de mâncare, spre diferenţă de China, în India trebuie să mănânci tot din farfurie ca semn de respect pentru că mâncarea e considerată sacră.
  • Ca şi la noi, nu e politicos să sorbi, să râgâi sau să plescăi.
  • Nu te juca cu mâncarea căci se consideră a fi lipsă de respect.
  • Caută să nu mânânci prea repede pentru că se consideră că e nepoliticos dar încearcă să nu mănânci nici prea încet pentru că asta înseamnă că nu-ţi place mâncarea. Adică, trage cu coada ochiului la ceilalţi şi încearcă să ţii pasul cu ei.
  • A linge degetele se consideră semn de bună purtare. Ştiam eu! Acolo e de mine!
În Afganistan:
 
  • Invitaţii sunt aşezaţi cel mai departe de uşă, sunt serviţi primii cu mâncare şi trebuie să mănânce cel mai mult.
  • Gazdele întreabă de cel puţin trei ori dacă oaspeţii mai doresc o porţie, iar aceştia trebuie să refuze tot de cel puţin trei ori.
  • Dacă scapi pâine pe jos, trebuie s-o ridici de jos, s-o săruţi şi s-o aşezi separat. A călca pe pâine e un păcat.

Ei, dar destul cu Asia că lumea asta e mare! Dar nu ştiu cum, cum e vorba de mâncare, cum mă lungesc şi trebuie să revin altă dată cu continuarea.

 

» Filed Under Altele, Prin lume

Comments

Leave a Reply