Stiri pe scurt de pe twitter din 2012-08-05

Posted on August 5, 2012

  • Imaginea care EMOTIONEAZA intreaga planeta. Un taur indupleca un toreador SA NU IL OMOARE! http://t.co/8TH60Tiz #

Powered by Twitter Tools

» Filed Under Altele | Leave a Comment

Călătorie prin Toscana – Sagra şi Podul Dracului

Posted on August 3, 2012

Aşa…..ce ziceam? A, da, întrebam dacă ştiţi ce este Sagra. Dacă ştiţi, minunat, dacă nu, vă zic eu.

Sagra este obiceiul italian al meselor comunale, un fel de serbare câmpenească,  la care iau parte sute de oameni în aer liber – în livadă, vie, pieţe sau pe terenuri de sport, adică în spaţii suficient de mari încât să încapă atâta lume. Iniţial, erau obiceiuri religioase iar acum sunt, de cele mai multe ori, ocazii pentru strângerea de fonduri pentru diverse necesităţi locale. Ideea însă este aceea a  celebrării  produselor pământului, a produselor alimentare şi a celor culinare.

Sagra poate fi dedicată unui produs local anume, cum ar fi Sagra castanei sau Sagra peştelui sau “Sagra del Tortello” (un fel de colţunaşi) şi multe altele.

Pastasciutta este termenul folosit pentru orice fel de paste făcute ca atare (adică nu în supă sau în alte feluri de mâncare).

Sursa foto

Un motiv în plus să mergeţi la Barga luna asta, în afară de festivalul de jazz , este “Sagra delle pesce e Patate” (Sangra peştelui şi a cartofilor).  Se referă la cartofii prăjiţi pentru că e şi o ocazie pentru a serba legătura dintre italieni şi scoţieni, în Barga existând o comunitate mare de familii de origine scoţiană.

Pentru marii carnivori, pe perioada a două week-end-uri, (18/19 şi 15/26 August) în San Pietro in Campo, care e lângă Barga, are loc  “Sagra del Maiale” (porcului).

Ei, dar e momentul să mă despart de Barga (se vede că mi-e greu, nu?) şi să continuăm cu oprirea noastră la Bargo a Mozzano, cam la jumătatea drumului între Barga şi Lucca. Am făcut o oprire acolo special pentru Podul Dracului, sau mai bine zis podul cu trei nume: Ponte di Matilde di Canossa,  Ponte Del Diavolo sau Ponte della Maddalena. De la staţia de autobuz (venind dinspre Barga) am traversat pe partea cealaltă a râului Serchio şi am mers pe jos preţ de vreo 10 minute până am dat de arcadele asimetrice ale podului medieval.

Construit se pare la comanda contesei Matilda de Toscana (de unde şi primul său nume) undeva în jurul anilor 1080-1100, podul a fost renovat în jurul anului 1300 şi cam prin 1500 a luat numele de Ponte della Maddallena de la un oratoriu dedicat Sfintei Maria Magdalena a cărei statuie se afla la piciorul podului (din păcate nu mai există).

Podul e faimos şi pentru că e descris într-o culegere de poveşti din sec.14 a lui Giovanni Sercambi , scriitor originar din Lucca care a scris şi o istorie a localităţii în care s-a născut.

De ce i se zice Ponte del Diavolo? Nu este un nume prea original, în Europa existând multe punţi ale diavolului din care aproape 10 numai în Italia. Mitul care stă la baza acestor poduri este similar şi spune că un constructor s-a angajat să costruiască podul şi, în unele dintre cazuri, nu a reuşit de loc pentru că podul se tot dărâma (seamănă un pic cu balada lui Manole) în alte cazuri era f. în întârziere cu lucrarea. Diavolul se oferă să-l ajute cu condiţia să-i fie oferit primul suflet care trece pe pod la inaugurare. Constructorul acceptă şi podul este construit peste noapte. Constructorul reuşeşte însă să-l păcălească pe diavol, făcând să treacă pe pod mai întâi un porc.

Există varianta simplă a deznodământului în care diavolul pleacă supărat dispărând pentru totdeauna dar există şi varianta în care diavolul de supărare face o gaură în partea inferioară a podului în speranţa că acesta se va prăbuşi. Un alt deznodământ spune că diavolul încă mai pândeşte şi dacă cineva stă prea mult pe pod (şi ai de ce sta pentru că priveliştea de pe pod e f. frumoasă) apele se vor învolbura şi-l vor duce în adânc, sufletul său ajung la diavol.

Podul este într-adevăr o minune de tehnologie care a rămas întreg aproape o mie de ani în condiţiile în care râul Serchio este un râu destul de supărat în anumite perioade, care de multe ori a cauzat inundaţii.

Şi cu asta o să părăsesc, cu regret recunosc, zona Toscana ca să vă spun data viitoare despre altă zonă splendidă a Italiei  Cinque Terre.

» Filed Under Altele, Am vazut, De prin Europa, Insemnari din calatorii | 2 Comments

Calatorie prin Toscana – Barga, o mică bijuterie

Posted on July 31, 2012

Despre Barga ziceam că urmează. La Barga şi la Ponte del Diavolo (sună interesant în română – P0dul Dracului – nu?) am ajuns în primul rând datorită tizei mele de la Lumea Mare, Ancutza care a fost şi ea pe acolo şi m-a inspirat. Poate că n-aş fi ajuns nici la Barga nici la Ponte del Diavolo dacă nu citeam ce-a scris ea.

Cum ziceam în ultimul articol, la Barga am ajuns cu autobuzul. Comod şi destul de rapid. Am făcut cam o jumătate de oră de la Quiesa la Lucca (16 km şi aprox. 2 euro jumate)  şi la un sfert de oră am luat autobuzul spre Barga (ştiam deja orarul de cu o zi înainte când cumpărase şi biletele). Cam o oră pe 36 km. şi biletul a fost vreo 4 euro jumate. N-am luat bilete de întoarcere pentru că habar n-aveam cât stăm şi-n plus vroiam să facem şi o oprire la întoarcere la Borgo a Mozzano să vedem Ponte del Diavolo.

Barga e o încântare, e de fapt un sat, centrul vechi e mai mic decât la Lucca dar e cel puţin la fel de frumos, are un aer mai medieval şi are avantajul că e plasat mai aproape de munte ceea ce-i dă panoramă asupra zonei. În plus, deşi erau turişti în cetate, centrul e liniştit şi are un aer romantic şi din alte vremuri.

 

Străzi întortocheate şi înguste pavate cu piatră, cu case colorate şi cu flori, de multe ori în scări abrupte, în ceea ce a fost la origini un castel înconjurat de zid. Două porţi principale, Porta Reale şi Porta Macchiaia, sunt încă întregi şi la Porta Reale are şi autobuzul capătul.

Chiar dacă centrul vechi nu e prea mare, sunt destul de multe de văzut – marea parte le poţi vedea într-o zi dacă ai condiţie fizică bună, dar e păcat. Eu am suferit de lipsă de timp şi mi-ar fi plăcut să stau acolo măcar 2 zile. Are cîteva biserici f. frumoase cum ar fi SS Annunzziata,  SS Crocifisso, San Felice, câteva palate şi o catedrală (Duomo Romanico) f. frumoasă de unde se deschide şi o perspectivă splendidă spre munte.

Draguţ confesionalul din SS Annunzziata, nu?

Catedrala deşi în stil romanesc (sec. 11 – 16) este un pic mai austeră dar doar datorită deteriorări în timp şi a refacerilor.

După cum spuneam, din faşa catedralei ai o panoramă f. frumoasă a zonei cu munţii în zare.

Pieţe mici şi intime unde abia se strecoară câte un magazinaş sau un mic restaurant şi-n băruleţ şi unde e mai multă animaţie pentru că se adună turiştii să mănânce şi să bea ceva într-o pauză de căţărat scări şi pante.

În Piaţa Angelio ne-am orpit să bem o bere care ne-a mers la suflet mai ales că locul e încântător. Deşi sosise un grup mare de italieni în vîrstă care erau destul de gălăgioşi, mai ales că erau mai multe femei, nu a fost deranjant. Afară era cald, italienii erau veseli şi zâmbăreţi, piaţa mititică era superbă şi berea f. bună (şi mult mai ieftină ca la Lucca).

 

 Berea nu e în poză ca să nu vă fac poftă.

După încă o oră de umblat, cum mai aveam încă o altă oră până la prima maşină, ne-am oprit la Gelateria care se află foarte aproape de intrarea în cetate (pe partea dreaptă când pleci) unde am băut un capuccino minunat şi am mâncat o îngheţată bestială ! Neapărat să vă opriţi.

Acum îmi pare rău că am fost la Barga la sfârşitui lunii iulie şi nu m-am dus în august – dar voi mai aveţi timp să mergeţi la festivalul de jazz BargaJazz 2012, un festival care e deja la cea de-a 25-a ediţie şi care se va desfăşura între 17 şi 25 august.  De altfel Barga se poate lăuda şi cu un festival anual de operă care, anul ăsta, a avut loc între 6 şi 22 iulie. Barga e o un loc unde merită să stai câteva zile, să vizitezi, să mergi la un concert sau să participi la vreo Sagra. Ce e Sagra? Vă zic data viitoare că m-am cam întins şi nici la Ponte del Diavolo n-am ajuns. Dar ajung, ajung….

» Filed Under Altele, Am vazut, De prin Europa, Insemnari din calatorii | 3 Comments

« go backkeep looking »