Noaptea-n care vin adevărații monștri

Posted on October 31, 2015

images

Astăzi îmi propusesem să scriu din nou despre Sicilia dar uite că veștile din dimineața asta m-au deturnat cam de la tot ce aveam de gînd să fac azi. Și dacă subiectul nu are legătură cu călătoriile și e cam pătimaș, sper că veți înțelege.

Cuvinte ca “tragedie” sau “dramă” au ajuns să fie atît de uzate și abuzate în presă, încît atunci cînd avem o situație cu adevărat tragică sau dramatică, nu mai știm (el cel puțin) cum s-o catalogăm. Indiferent cum i-am spune, accidentul de azi noapte de la clubul Colectiv, ca și moartea polițistului Bogdan Gigina (asta ca să vorbesc doar de cele mai recente accidente) au scos la iveală cam toate tarele de care suferim azi. Tare de care suferim, de fapt, de mult și care se accentuează precum bolile netratate.

Zău dacă-mi pasă că și alții au corupție sau sisteme de tip mafiot. Adică-mi pasă pentru că asta spune ceva despre noi ca specie. Dar cum lucrurile trebuie luate din aproape-n aproape, m-aș limita acum la tarlaua noastră, care tarla supurează deja prin locuri din ce în ce mai vizibile și duhnește deja a cangrenă.

Ca să nu lungesc pelteaua, cam ce se vede cu ochiul liber? Educația din ce în ce mai defectoasă, cinismul și ticăloșenia celor care conduc această tară, corupția care nu numai că ține în loc dezvoltarea economică și calitatea vieților noastre dar care, ca și sistemul comunist al cărui model îl urmează în mare parte, naște monștri de incapacitate, optuzitate, lăcomie, o totală absență a empatiei și prostie. Nu, nu prostia aia cuminte, decentă care n-are nici o vină. Prostie agresivă, șmecheră și deja paranoică a celor care încep să semene, din ce în ce mai mult, cu fostul nostru dictator (mă scuzați, nici acum nu-mi vine să-i zic numele).

Dosarele de la parchet, din fericire din ce în ce mai numeroase (să dea domnul să fie și cu rezultat semnificativ) mai scot la vedere cîte-o pădure tăiată de cîte-un mare mahăr, șmecher nevoie mare, cîte-un plagiat penibil de calibru greu, cîte-o mită care se învîrte în jurul unor sume aberante chiar și pentru țări mai bogate decît a noastră, abuzuri flagrante și peste toate, disprețul profund și tupeist a celor care se consideră de neatins și mai ales demni de tot ce fură.

Între alde Ponta și răposatul nu e decît o clipă. Între Oprea și Vișinescu, doar o secundă. Asta ca să dau doar 2 exemple.

Mai grav e că noi, cei care facem parte din “pulime” (scuzați termenul licențios dar el reflectă exact atitudinea “conducătorilor iubiți” ), care sufeream și-așa de sindom post-traumatic, ne îmbolnăvim din ce în ce mai rău. Cu un sistem educațional incalificabil care e în continuă prăbușire încă din anii 80, cu spălarea pe creier care se practică, în diverse variante, de vreo 60 de ani, nici nu știu dacă ar trebui să ne mire reacțiile unora.

Nu știu dacă ce mă sperie cel mai rău e faptul că un polițist și-a pierdut viața pentru că cineva a abuzat de poziția sa, că drumurile sunt cum sunt, că traficul e infernal, că au murit oameni pentru că nu s-au respectat niște reguli de PSI, că legile, chiar atunci cînd sunt clare și bune, nu sunt respectate, că se dau legi peste noapte în regim de urgență pentru a ascunde abuzuri și fraude, că auzim de un număr impresionant de violuri și crime.

Cred că ce mă sperie și mai rău e că există “oameni” care se bucură de moartea altora, care sunt atăt de ignoranți și lipsiți de logică încît confundă un concert obișnuit cu un ritual satanist, care sunt atît de habotnici și spălați pe creier încît își supun copiii la ore de îndoctrinare care nu au nici o legătură nici cu creștinismul nici cu educația, în schimb critică vehement și agresiv o sărbătoare păgînă care păcătuiește poate doar prin superficialitate, că există indivizi care iau apărarea violatorilor și criminalilor, că există ființe care se bucură cînd o femeie e bătută de mineri.

Rămîn la părerea mea că fără educație nu avem nici o șansă, nici măcar aceea de a ieși în stradă.

» Filed Under Altele, Am aflat, De prin Romania

Comments

Leave a Reply