E ziua dreptului la speranță

Posted on November 16, 2014

 

Idealiști, poate chiar naivi, mulți dintre noi sperăm ca lumea noastră să dea un semn că putem spera la normalitate.

Sunt mulți obosiți de atîta hărțuială și mizerie, scîrbiți de obrăznicia și cinismul aruncat în ochii și urechile noastre de atîta timp.

Sunt mulți dezamăgiți de trădările și nereușitele din anii trecuți.

Sunt mulți cei care, în dorința firească de a avea o viață cît de cît normală, au renunțat de mult să mai citească ori să asculte politicienii corupți, tupeiști și demagogi.

O parte dintre aceștia mulți s-au hotărît însă să facă încă o încercare de a creea o breșă în această caracatiță care sufocă lumea noastră de atîția ani.

Primul român care a votat azi pentru Iohannis

Primul român care a votat azi pentru Iohannis  cu un mesaj clar pentru Ponta

Indiferent de rezultatul alegerilor de azi, fiecare vot va veni cu o mare încărcătură de speranță, va fi un “se poate” în plus.

Românii care au fost nevoiți să-și caute normalitatea în altă parte a lumii, dau un semn extraordinar de solidaritate și de unitate, așa cum noi n-am văzut de mult.

Dan Coroian-Vlad a fost primul român care a votat azi în Noua Zeelandă.

” Nu vreau sa imi pierd limba, “I Love You” dă bine numai in filme. Nu vreau să o mai văd pe mama plângând atunci cand plec. Nu mai vreau atacurile de panică în dimineața plecării. Nu mai vreau să mă simt un ticălos care alege bunăstarea si casa pe malul marii in favoarea prietenilor de o viața, Clujului, familiei… Nu “vreau o țara ca afara”. Vreau doar un pic de normalitate si certitudinea ca nu ne îndreptam din nou in direcția greșita. Bunăstarea va veni, probabil, prea târziu pentru noi, dar sunt dispus sa renunț in favoarea unui trai decent.”

De fapt asta am vrut toți, un trai decent.

Și dacă cei din afara țării au găsit tăria și voința de a merge sute de kilometri și de a sta ore întregi la coadă pentru a vota, e firesc ca și noi, cei obosiți, cei dezamăgiți, cei blazați, cei care-și apără bruma de liniște întorcînd capul de la ce nu mai vrem să vedem, să avem forța să sperăm sau măcar să dorim să sperăm.

Poate că Iohannis mă va dezamăgi la fel cum a făcut-o Constantinescu. Habar n-am. Ceea ce știu însă e că, după f. mulți ani, avem o șansă. Să n-o irosim și să votăm!

Există totdeauna minuni, mai ales atunci cînd totul pare pierdut.

Votul către Iohannis este astăzi o șansă!

 

» Filed Under Altele, De prin Romania

Comments

Leave a Reply