Nu atingeti exponatele – Trei NU din turismul romanesc
Posted on October 22, 2008
NU ATINGETI EXPONATELE
Peste tot in strainatate , noile tipuri de expozitii sau muzee se bazeaza pe interactivitate, pe venitul cu familia. Sa lasi copii sa alerge, sa atinga, sa puna mina, sa vada ei de ce exista gravitatie, etc.
La noi – exact pe dos – Doamna aceea in virsta care se face ca citeste, dar de fapt se uita dupa tine de parca a intrat un hot.
Ultima experienta jenanta in Romania a avut la Palatul Bruckenatal din Sibiu. Eu inteleg ca cred ca eram ultimul vizitator din ziua aia ( si eram singurul la ora aia) – dar toata exponatele erau puse in spatele unor senzori de miscare (evident ca pe unul l-am declansat din greseala) iar doamnele cu cartea mai abitir ca oricind.
Efectiv a venit o tanti si se posta in spatele meu sa vada ce fac. Infractor, nu alta ! M-a enervat cumplit. D-aia nici nu recomand vizita acolo, pacat ca erau unele sectiuni refacute interesant.
Pe partea cealalta un mers la muzeu in Bruxelles la stiintele naturii, sau in Franta unde am prins o expozitie itineranta cu “obiceiurile de imperechere” ale diverselor animale au fost fantastice.
Nu numai copii, dar adulti in toata firea se jucau sa vada daca pot reproduce frecventa de lumina a unui licurici, pentru a-i raspunde si a te imperechea, sau un melc cit un om ce iti cerea sa-l imbratisezi. Si cite si mai cite … Puteai sa atingi totul, sa te joci cu totul si sa testezi totul.
» Filed Under De prin Romania, Insemnari din calatorii
Comments
2 Responses to “Nu atingeti exponatele – Trei NU din turismul romanesc”
Leave a Reply
Evident ca in Romania nu ai cum sa atingi exponatele din moment ce sunt originale. In Occident ti se permite sa “te joci” cu ele pentru ca sunt replici si acolo unde au facut una se mai pot face.
Acum ce te-ar interesa cel mai mult: sa vezi o replica reusita, o COPIE, cu care sa te joci, sau sa vezi originalul, sa-i vezi patina, sa-ti imaginezi prin cate a trecut acel obiect?
E mai fain sa vezi o copie a Giocondei sau originalul ei?
Beatrix, nu era vorba de nici o Gioconda (acolo nici macar poze cu flash nu ai voie sa faci – ceea ce e normal).
Si nici nu am vorbit de tablouri, ci de intentia de a permite interactivitatea cu vizitatorul.
Nu zic ca vreau sa pun mina pe un os de dinozaur, dar vreau sa pot apasa pe un buton sa vad o sectiune din el mai bine. Si la muzeul din Bruxelles de care ziceam au fost exponate unice si stiau sa le puna suficient de bine astfel incit sa nu sara copii pe ele, dar sa fie lasati liberi si sa atinga tot ce se poate atinge. Si nu am vazut nici macar un paznic.