Anticatolicism

Posted on January 30, 2008

Preambul

Multumesc insemnarii lui Andrei despre bunatate ca mi-a readus in memorie evenimentul care vi-l povestesc mai jos.

Duminica, 27 Ianuarie 2008

Locatia : Bruxelles, Tramvaiul 23

Am decis la merg la Heyesel cu tramvaiul 23, desi stiam ca ocoleste – fara a avea habar ca e cea mai lunga linie de tramvai din capitala Belgiei.  Am luat imediat un loc linga fereastra sa vad si sa simt nuantele bruxeleze, mingaiat de un soare cu dinti.

Pe la o statie, se urca un tinar cu un rucsac in spate si ma intreaba ca e liber locul de linga mine. Raspund afirmativ in franceza, asa ca se aseaza cu spatele la mine, ca numai asa avea loc cu rucsacul voluminos din spate.

Dupa nici un minut de stat jos – vazind ca este o persoana mai in varsta in spate sare ( la propriu) sa-l intrebe daca nu vrea sa stea jos.  Un raspuns dur si strigat umple tramvaiul, din care ultimele cuvinte le pricep pe de-antregul :

– DAR ASTA E ANTICATOLICISM ! ( in franceza)
Tinarul nostru este descumpanit, se aseaza la loc tintuit de vorbele auzit si se uita speriat putin in stinga si in dreapta. Eu, ca orice roman care vrea sa vada mai multe, ma intorc pe jumatate sa vad cine a strigat, dar observ doar o geaca rosie – dupa care zic ca e mai bine sa imi vad de ale mele.

Dupa inca vreo 2 minute, se aude aceeasi voce tunatoare cum incepe sa-l chestioneze pe tinar in franceza :

– Esti bine  ? intreba Batrinul

– Da.

Mai trece un minut.

– Din ce tara esti ? intreaba batrinul.

– Sunt roman, raspunse tinarul.

Alt minut chinuitor.

– Vorbesti italiana ?, il chestioneaza batrinul in italiana
– Un pic , explica tinarul (tot in italian)

– Un picut ?

– Doar un pic… ( raspunde tot in italiana)

Inca 2 minute de liniste, iar vocea ce tuna se aude din nou:

– Vorbesti engleza ? intreaba din nou batrinul in engleza

– Da, se aude tinarul.

– Cit de bine ?

– Foarte bine !

– Foarte, foarte bine !

– Foarte bine, ca lucrez ca traducator aici.

Alte cinci minute in tramvaiul linistit se scurg. Batrinul da sa se coboare la o statie. Il vad bine acum – cam pe la 70 de ani, se tinea bine, cu o geaca rosie si o sapca bine indesata pe cap- si cu un rucsac apreciabil in spate.

Se apropie de tinar, il apuca viguros de mana dreapta si exact cind cred ca vrea sa se scuze il aud zicind cu aceeasi voce tare si apasata in engleza :

– Iti urez sa ai o zi buna !

» Filed Under De prin Europa, Fun Turism

Comments

Leave a Reply