Azi ninge de jos în sus

Posted on January 31, 2014

La geamul meu ninge de jos în sus. Pămîntul aruncă înapoi fulgi răzleți ce tremură o vreme la mijloc de drum, aiuriți și dezorientați, ca noi în zilele în care ne-am pierdut scopul.

Nu mi-e clar dacă pămîntul se scutură de o haină prea grea sau o face ca un cățel la prima joacă cu zăpada. Cine sunt eu să știu ce-i place pămîntului? Sau poate știu, adică uneori cred că știu dar pe urmă uit. Un soare palid, complet imprevizibil, își strecoară lumina ca o încurajare.

Singură pe panta înzăpezită a muntelui sufăr de un fel de beție. Pot, sunt la fel de puternică ca muntele sau ca cerul a cărei culoare începe să se adîncească înspre apus. Sunt muntele, sunt cerul.

Ascunsă în lanul de grîu de lîngă pod, undeva lîngă o apă tăcută, stau perfect nemișcată cu fața în sus așteptînd să devin orice. Din moment în moment, aș putea fi chiar soarele. Pot fi și un spic, n-are oricum nici o importanță, cumva e totul în toate. Acum sufăr de o beție aurie dar a fost și o beție verde pe iarba dintre copaci. Verde de jur împrejur și jocul frunzelor cu lumina. Sunt o frunză care nu are altceva de făcut decît să fie.

Mă duc să mă joc cu zăpada care curge în sus.

» Filed Under Altele | Comments Off on Azi ninge de jos în sus

De la roller-coaster la canapea

Posted on January 30, 2014

Să ridice mîna cine nu se simte un paradox ambulant. Mîine s-ar putea să-mi vină să mă arunc în primul roller-coster întîlnit în cale – ba chiar să caut unul cu lumînarea – și azi nu m-aș da afară pe ușă nici cu promisiunea că-l voi întîlni pe cel mai frumos bărbat în viață. Să nu vă păcălească vîrsta, îmi plac bărbații frumoși la fel de mult ca la 20 de ani. Deci nu e lipsa de stimulent exterior. Sunt doar puturoasă, îmi mîngîi cu tandrețe canapeaua și singurele drumuri interesante sunt pînă la bucătărie să-mi pun un pahar de vin roșu cu care să-mi fac iar loc lîngă domnul Fix care sforăie cu burta în sus, total hipnotizat și puternic motivat în același timp de starea mea de lene.

Acum două zile scriam de zor și aveam chef să redescopăr calea către cel mai tare roman al tuturor timpurilor, mîine o să vreau doar (sau s-o zice decît?) să citesc unul dintre cele mai mari romane ale lumii. Azi și mîine nu ies, nu scriu. Azi și mîine citesc, beau vin și mănînc lucruri bune.

Ieri am avut chef de rîs, azi vreau să fiu sentimentală, mîine s-ar putea să plîng la o carte bună – dacă chiar mă încumet, o să plîng la The Book Thief, filmul.

Mai vorbim cînd trec pe regim de aventură.

» Filed Under Altele | Comments Off on De la roller-coaster la canapea

Oamenii de zăpadă ai oamenilor din blogosferă

Posted on January 28, 2014

Foto Florin Arjocu

Toate întîlnirile pe care le-am avut cu cei care fac parte din blogosfera de travel, au fost surprinzător de reușite. Zic surprinzător, pentru că, din experiența mea (destul de lungă), întîlnirile cu grupuri mai mărișoare se soldează de obicei cu diverse conflicte. E firesc avînd în vedere că fiecare are propriile pasiuni și obiceiuri care nu sunt totdeauna în acord cu ale celorlalți din grup. Cu cît e grupul mai mare cu atît cresc riscurile.

Secretul blogerilor de călătorii e tocmai pasiunea lor pentru călătorii. Plimbările prin lume, contactul cu culturi și obiceiuri diverse, bogăția cu care te încarci cînd admiri o cascadă, un munte, o coastă ce străjuie o mare, o catedrală sau o pictură, te ajută să fii mai tolerant, mai deschis și mai relaxat.

Și uite de-aia ne-am simțit bine împreună la mare, la patinaj sau #‎lazapada‬. Pe grupulețe, acolo unde eram și puteam, am făcut ce știm noi mai bine: ne-am distrat și am creat ceva împreună. Un igloo, un om de zăpadă pe balcon, un om de zăpadă ce poate fi văzut din spațiul aerian al Craiovei precum semnele de la Nazca, sau un domn serios cu pălărie și papion (dar și cu față dublă) pe dealul Tineretului.

Eu sunt sigur subiectivă dar dacă vă uitați la fotografii (așa mai tremurate unele, mai fără white balance corect, mai cu zăpadă, mai cu bliț, așa cum au ieșit printre picături) spre să vă conving că ne stă bine laolaltă. Mulțumesc lui Cucu Marius Dumitru pentru pozele în care apar și eu.