{"id":7915,"date":"2013-02-08T10:03:37","date_gmt":"2013-02-08T08:03:37","guid":{"rendered":"http:\/\/www.funtur.ro\/blog\/?p=7915"},"modified":"2013-06-09T14:08:13","modified_gmt":"2013-06-09T12:08:13","slug":"chichen-itza-o-minune-a-lumii-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.funtur.ro\/blog\/2013\/02\/08\/chichen-itza-o-minune-a-lumii-i\/","title":{"rendered":"Chichen Itza – o minune a lumii (I)"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

Am l\u0103sat un pic de-o parte Peru<\/strong> ca s\u0103 mai variez pu\u0163in \u015fi pentru c\u0103 exist\u0103 un loc din Mexic<\/strong> pe care l-am tot ocolit cu povestea – Chichen Itza.<\/strong><\/p>\n

L-am ocolit din 2 motive:<\/p>\n

1. Pentru c\u0103 s-au scris tomuri despre sit care este cel mai cunoscut dintre siturile maya din Mexic, e monument UNESCO \u015fi una dintre\u00a0cele 7 noi minuni ale lumii.<\/p>\n

2. Pentru c\u0103, de\u015fi mi-a pl\u0103cut f. mult, sunt alte situri maya care mi-au pl\u0103cut mai mult \u015fi despre care am scris deja: Palenque<\/a>, Edzna<\/a><\/strong> \u015fi mai ales Uxmal, <\/a><\/strong>unul dintre locurile mele preferate din lume.<\/p>\n

Din motivul nr.1, n-o s\u0103 m\u0103 apuc acum s\u0103 fac istoria locului despre care pute\u0163i afla mai multe \u015fi mai documentat de pe Wikipedia sau din nenum\u0103ratele articole scrise despre el, cu mai multe sau mai pu\u0163ine detalii tehnice, arhitectonice, istorice\u00a0sau de patrimoniu.<\/p>\n

\"\"

La Chichen Itza<\/em><\/p><\/div>\n

O s\u0103 m\u0103 rezum la experien\u0163a mea subiectiv\u0103 \u015fi sper s\u0103 nu-mi iau prea multe \u00eenjur\u0103turi dac\u0103 o s\u0103 zic c\u0103 lucrul care mi-a pl\u0103cut cel mai pu\u0163in, \u015fi care a f\u0103cut ca locul s\u0103 nu aib\u0103 for\u0163a de impact al celorlalte situri pe care le-a v\u0103zut,\u00a0este turismul. Spre diferen\u0163\u0103 de Uxmal sau Edzna unde erau pu\u0163ini turi\u015fti \u015fi de Palenque unde, de\u015fi erau destul de mul\u0163i, cumva locul p\u0103rea s\u0103 \u00eenghit\u0103 oamenii \u00eentr-un fel de simbioz\u0103, la Chichen Itza se vedea \u015fi se sim\u0163ea mi\u015funeala turistic\u0103 mai g\u0103l\u0103gioas\u0103 \u015fi mai agresiv\u0103. Poate asta se datoreaz\u0103 \u015fi faptului c\u0103 situl e mai accesibil pentru turi\u015ftii care vin la plaj\u0103 la Cancun<\/strong> care e la doar la o distan\u0163\u0103 de 116km<\/strong>. Acela\u015fi lucru l-am sim\u0163it \u015fi la Teotihacan<\/strong> <\/a>l\u00e2ng\u0103 Ciudad de Mexico<\/strong> unde, de\u015fi locul este impresionant prin realizare \u015fi dimensiune, mul\u0163imea de turi\u015fti care urcau \u015fi coborau pe treptele piramidelor d\u0103dea senza\u0163ia unui furnicar mi\u015fun\u0103tor care parc\u0103 dorea s\u0103 devoreze piatra.<\/p>\n

Dac\u0103 primul sit maya pe care l-a\u015f fi v\u0103zut ar fi fost Chichen Itza, e posibil s\u0103 fi r\u0103mas cu gura c\u0103scat\u0103 la vederea piramidei, adic\u0103 a Templului lui Kukulcan<\/strong> (zeitatea \u015farpelui cu pene, zeu al v\u00e2ntului, corespunz\u0103toare zeului aztec Quetzalcoatl), numit \u015fi Castelul. Are 30m \u00een\u0103l\u0163ime cu 9 terase p\u0103trate \u015fi un templu de 6m \u00een\u0103l\u0163ime la v\u00e2rf.<\/p>\n

\"\"

Castelul<\/em><\/p><\/div>\n

Motivul \u015farpelui este prezent peste tot la Chichen Itza. Sunt capete de \u015farpe la baza sc\u0103rilor dinspre nord-est ale Templului iar\u00a0umbra care apare \u00een cele echinoc\u0163ii, dup\u0103-amiaza, pe balustrada de vest, are forma unui lung \u015farpe.<\/p>\n

\"Piramida<\/a><\/p>\n

Efectul sarpelui –\u00a0Surs\u0103 foto<\/a><\/p>\n

\"\"

La intrarea \u00een terenul de joc<\/em><\/p><\/div>\n

“Chichen Itza<\/i>” s-ar traduce\u00a0cu “gura (marginea) pu\u0163ului (f\u00e2nt\u0103nii) Itza (grupul etnic). Probabil c\u0103 numele are leg\u0103tur\u0103 cu cenotele din jur care au reprezent \u015fi motivul principal al construirii ora\u015fului acolo.\u00a0Dou\u0103 dintre aceste cenote sunt chiar \u00een cadrul sitului \u015fi cea mai faimoas\u0103 dintre ele este “Cenote Sagrado”<\/em> – (cenote cea sacr\u0103) cunoscut\u0103 \u015fi ca “cenote a sacrificiului” asta pentru c\u0103 maya\u015fii pre-columbieni aduceau sacrificii \u00een aceast\u0103 cenot\u0103, inclusiv umane.\u00a0Sacrificiile erau f\u0103cute zeului ploii\u00a0Chaac<\/em> despre care am scris \u00een articolul cu Uxmal.<\/a><\/p>\n

\"chac.gif\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

(Surs\u0103 foto\u00a0<\/strong>Lost Civilisations<\/strong><\/a>)<\/p>\n

Unele teorii spun c\u0103 de fapt Kukulcan<\/em> ar fi acea\u015fi zeitate cu Chaac. <\/em>Am\u00e2ndou\u0103 zeit\u0103\u0163ile sunt oricum asociate \u015farpelui.<\/p>\n

Numele cenote<\/strong> are ca surs\u0103 cuv\u00e2ntul maya\u015f dz\u2019onot,<\/i> care \u00eenseamn\u0103 “cavitate cu ap\u0103 depozitat\u0103”, \u015fi este un pu\u0163 natural din calcar, adic\u0103 o dolin\u0103 cu ap\u0103. Dac\u0103 stai pe marginea sa (\u015fi cam to\u0163i turi\u015fti fac asta)\u00a0nu po\u0163i s\u0103 nu te g\u00e2nde\u015fti \u00a0la oasele g\u0103site pe fundul apei sale.<\/p>\n

\n
\n
\"\"<\/dt>\n
Cenote sagrado<\/em><\/dd>\n<\/dl>\n<\/div>\n

 <\/p>\n

Unul dintre locurile cele mai fascinante este\u00a0terenul mare de joc cu mingea (pelota) (Chichen Itza mai are alte 13 terenuri mai mici) care e de departe cel mai mare de acest fel. Despre jocul de pelota <\/a>am scris deja pentru c\u0103 merita un articol \u00een sine.<\/p>\n

\"\"

Terenul de joc<\/em><\/p><\/div>\n

\"\"

Inelul unde trebuia s\u0103 fie aruncat\u0103 mingea \u00een jocul de pelota<\/em><\/p><\/div>\n

Adev\u0103rul e c\u0103 situl e foarte mare \u015fi-\u0163i ia c\u00e2teva ore bune s\u0103 vezi tot\u00a0 \u015fi e normal s\u0103-mi ia \u015fi mie ceva mai mult s\u0103 scriu despre el. Pe m\u0103sur\u0103 ce scriu \u015fi m\u0103 uit la poze (chiar a\u015fa cum sunt ele f\u0103r\u0103 preten\u0163ii f\u0103cute cu un compact mic) \u015fi pe albumele minunate pe care le-am luat din Mexic<\/strong>, m\u0103 apuc\u0103 nostalgia \u015fi dorul \u015fi tare a\u015f vrea s\u0103 fiu din nou acolo. O s\u0103 fiu \u00eempreun\u0103 cu voi, sper, la\u00a0partea doua despre Chichen Itza<\/strong> care vine cur\u00e2nd \u015fi cu ceva sfaturi practice.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"","protected":false},"author":6,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10,9,6],"tags":[1819,1818,842],"class_list":["post-7915","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-atractii-turistice","category-insemnari-din-calatorii","category-prin-lume","tag-ce-sa-vezi-la-chichen-itza","tag-chichen-itza-o-minune-a-lumii","tag-jocul-de-pelota-la-civilizatia-maya"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.funtur.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7915","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.funtur.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.funtur.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.funtur.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/6"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.funtur.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7915"}],"version-history":[{"count":57,"href":"https:\/\/www.funtur.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7915\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8050,"href":"https:\/\/www.funtur.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7915\/revisions\/8050"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.funtur.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7915"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.funtur.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7915"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.funtur.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7915"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}