Shining<\/em> – Stephen King<\/b><\/p>\nPantazi Alina Ionela<\/i><\/p>\n
“Prima data am vazut filmul, pe cand eram mai mica. Atunci nu stiam de\u00a0Stephen King, <\/b>nici ca filmul este facut dupa un roman, etc. Mai tarziu, l-am descoperit pe\u00a0Stephen.\u00a0<\/b>Majoritatea romanelor sale sunt pline de mister, magie si\u00a0supranatural. Cu toate ca am vazut filmul, am vrut neaparat sa citesc si cartea, mult laudata de prieteni de-ai mei care au citit-o. In\u00a0“Shining”, <\/b>povestea se desfasoara intr-un hotel in care ajunge Jack, impreuna cu sotia si\u00a0<\/b>Danny, fiul lor de vreo 5-6 ani. Copilul este inzestrat cu ceva puteri si energii supranaturale si prevede ceea ce se va intampla in hotelul in care tatal lui accepta un job pe timp de iarna – ingrijitor al hotelului. Danny incearca sa-si atentioneze parintii, insa, in cele din urma ei ajung la hotel. Hotelul este incarcat de o istorie sangeroasa, spirite si energii negative, lucruri pe care cei trei le vor simti in toata perioada petrecuta acolo.<\/p>\n
Cartea este maricica, in jur de 500 de pagini, insa, te asigur ca nu te vei plictisi, este genul de carte pe care nu o poti lasa din mana. Iti este teama de ce urmeaza sa citesti, te tine cu sufletul la gura, dar continui sa dai pagina dupa pagina…am simtit-o pe pielea mea…Merita, trust me!”<\/p>\n
Adev\u0103rata via\u021b\u0103 de ghei\u0219\u0103<\/em> – Mineko Iwasaki<\/b><\/p>\nBurde Vladut\u00a0<\/i><\/p>\n
“Situat la grani\u021ba dintre jurnal \u0219i roman autobiografic (la fel ca \u0219i \u201e\u00censemn\u0103ri de c\u0103p\u0103t\u00e2i\u201d, ale lui Sei Shonagon), cartea lui Mineko Iwasaki ne introduce subtil \u00een lumea \u201efemeilor artei\u201d, dincolo de u\u0219ile culisante din h\u00e2rtie de orez, \u00eentr-o lume guvernat\u0103 de legi proprii, o lume ale c\u0103ror membri erau redu\u0219i la t\u0103cere de legi nescrise. \u0218i, probabil, aceste legi ar fi r\u0103mas nerostite \u00eenc\u0103 mult\u0103 vreme dac\u0103 americanul Arthur Golden nu ar fi scris romanul, care avea s\u0103 devin\u0103 bestseller, despre via\u021ba unei ghei\u0219e din cartierul Gion din Kyoto, \u201eMemoriile unei ghei\u0219e\u201d, f\u0103c\u00e2nd \u201egre\u0219eala\u201d de a men\u021biona una dintre sursele de inspira\u021bie, \u0219i anume celebra ghei\u0219\u0103 Mineko Iwasaki.<\/p>\n
Mai \u00eent\u00e2i, c\u00e2teva cuvinte despre autoarea memoriilor, informa\u021bii care ne parvin gra\u021bie traduc\u0103toarei, conf.dr. Anca Foc\u0219eneanu, de la catedra de japonez\u0103 a universit\u0103\u021bii bucure\u0219tene. A\u0219adar, \u201eMineko Iwasaki, n\u0103scut\u0103 \u00een 1949, a fost ghei\u0219a num\u0103rul unu a Japoniei p\u00een\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anilor 1970, c\u00e2nd s-a retras din via\u021ba profesional\u0103. Ast\u0103zi tr\u0103ie\u0219te \u00eentr-o suburbie a Kyoto-ului, \u00eempreun\u0103 cu familia sa.\u201d (Iwasaki, Mineko, \u201eAdev\u0103rata via\u021b\u0103 de ghei\u0219\u0103\u201d, Bucure\u0219ti, Humanitas 2009).\u00a0 \u0218i, probabil, ar fi tr\u0103it lini\u0219tit\u0103 \u00een continuare, dac\u0103 Arthur Golden nu ar fi scris romanul men\u021bionat anterior.<\/p>\n
Dup\u0103 cum am mai spus, Golden a f\u0103cut gre\u0219eala de a men\u021biona sursa principal\u0103 a informa\u021biilor, \u0219i anume celebra ghei\u0219\u0103, chiar dac\u0103 \u00eei promisese acesteia c\u0103 va p\u0103stra anonimatul sursei de inspira\u021bie. \u00cens\u0103, pe de alt\u0103 parte, Golden a mai f\u0103cut gre\u0219eala de a modifica unele date ale \u201eproblemei\u201d, aleg\u00e2nd s\u0103 ofere cititorilor, \u00een locul informa\u021biei originale \u0219i corecte, informa\u021bii care s\u0103 plac\u0103, s\u0103-i atrag\u0103 spre lectur\u0103, \u00eens\u0103 s\u0103 \u00eei \u201e\u00eendep\u0103rteze\u201d de adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului \u201eghei\u0219\u0103\u201d.<\/p>\n
A\u0219a c\u0103, fiind \u201eacuzat\u0103\u201d de ruperea t\u0103cerii, Mineko Iwasaki a trebuit s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 \u201eacuza\u021biilor\u201d de a fi oferit informa\u021bii gre\u0219ite. Ca m\u0103sur\u0103 de ap\u0103rare, a hot\u0103r\u00e2t ca, sub forma unui jurnal, s\u0103-\u0219i publice memoriile, ar\u0103t\u00e2nd care este, de fapt, \u201eAdev\u0103rata via\u021b\u0103 de ghei\u0219\u0103\u201d. Citind acest roman, cititorul va afla ce \u00eenseamn\u0103, spre exemplu mizuage<\/i>, maiko<\/i>, geiko<\/i> etc. \u0218i va fi transpus \u00eentr-o lume a pl\u0103cerilor trec\u0103toare, asemeni frumuse\u021bii florii de cire\u0219.”<\/p>\n
\u00a0Mielul: Evanghelia dupa Biff, tovarasul de joaca al lui Iisus –\u00a0<\/em>Christopher Moore\u00a0<\/strong><\/strong><\/p>\nAlexandra Axinte<\/em><\/p>\n“Iti recomand cu mare caldura “Christopher Moore – Mielul: Evanghelia dupa Biff, tovarasul de joaca al lui Iisus”, in primul rand pentru originalitatea naratiunii. S-au scris mii si mii de texte despre maturitatea si faptele lui Iisus, insa nimeni nu a avut suficienta imaginatie si de ce nu, indrazneala, sa povesteasca, cu mult umor si fantezie debordanta, despre copilaria lui. Etapa foarte importanta de altfel, deoarece, dupa cum bine stim, mai toate ni se trag din copilarie…<\/p>\n
In al doilea rand, cartea merita citita exclusiv pentru a-l cunoaste pe Biff, unul din cele mai interesante personaje din intreaga literatura universala contemporana. Genul despre care istoria si religia nu ar vorbi niciodata, chiar daca ar fi existat cu adevarat.<\/p>\n
Levi, fiul lui Alfel sau “Biff pentru golani”, are un simt al umorului fantastic si o obraznicie justificata, cumva simpatica. A stat langa Iisus din momentul cand acesta a inviat prima soparla, pana la ultima lui aparitie publica. Au mers impreuna la nunti, inmormantari si alte cumetrii si au trecut prin intamplari de neuitat. Moore spune ca au ajuns si pana in China, unde au invatat impreuna kung-fu si s-au luat la tranta cu dragoni si vrajitoare. Culmea, toate par al naibii de plauzibile, daca luam in considerare elipsa de timp din viata istorica a lui Isus.<\/p>\n
Biff e petrecaretul incurabil, inzestrat cu o siretenie evreiasca delicioasa, in vreme ce Iosua are un talent fantastic de a-si face dusmani pe banda rulanta, mai ales din pricina arogantei, pe care nu se straduieste deloc sa o ascunda.<\/p>\n
Desi Iosua e “fabrica de minuni”, Biff e mult mai interesant ca si partener de conversatie si tovaras de drum. Are o filosofie de viata fascinanta, stie sa spuna o gluma buna si sa convinga pe oricine, de orice. Genul care vinde gheata la Polul Nord si care are destula rabdare sa explice si intregul procedeu de marketing.<\/p>\n
Prin urmare daca vrei sa te amuzi si sa arunci un ochi in culisele crestinismului incipient, “Evanghelia dupa Biff” este probabil cea mai inspirata alegere. Nu este un atac la religie sau la pudoare ci pur si simplu un foarte reusit exercitiu de imaginatie care nu ar trebui sa lipseasca din biblioteca nimanui.”<\/p>\n
<\/p>\n
\u00cei felicit pe to\u0163i cei trei finali\u015fti \u015fi mi-a\u015f fi dorit s\u0103 am trei premii, nu doar unul, pentru c\u0103 fiecare dintre ei m-a convins s\u0103 citesc c\u0103r\u0163ile recomandate. Cum premiul este numai unul, am ales ca destinatar pentru Cartea V\u00eentului recenzia cea mai apropiat\u0103 de stilul meu ca mod foarte personal de relatare dar \u015fi ca subiect al c\u0103r\u0163ii.<\/p>\n
…… aici g\u00eendi\u0163i-v\u0103 voi la ceva tobe, suspans \u015fi chestii din astea……….<\/p>\n
Destinatar: Alexandra Axinte!
\n<\/strong><\/p>\nEu mai am c\u0103r\u0163i de dat \u015fi cred c\u0103 o s\u0103 mai fac concursuri cu astfel de premii. Dac\u0103 sunte\u0163i cartofori, pardon, cartofagi – nu, nu, nici a\u015fa nu e bine – cartofani – iar n-am nimerit-o – ma rog, iubitori de carte, a\u0163i \u00een\u0163eles voi, fi\u0163i pe faz\u0103!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Şi iată că s-a încheiat concursul pentru Umbra Vîntului de Carlos Luis Zafon. Înainte de a vă spune cine a cîştigat, mai jos e o listă cu toate sugestiile pe care le-am primit, ca să le aveţi şi voi. Herman hesse – Siddhartha Hermann hesse – Narcis si gura de aur Hermann hesse […]<\/p>\n","protected":false},"author":6,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1,2009],"tags":[2253,2012,2240,2255,2254,2252],"class_list":["post-10452","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-altele","category-am-citit","tag-carti-bune","tag-ce-sa-citesti","tag-cele-mai-bune-carti","tag-concurs-pentru-umbra-vintului","tag-top-de-carti-preferate","tag-umbra-vintului-de-carlos-luis-zafon"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.funtur.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10452","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.funtur.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.funtur.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.funtur.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/6"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.funtur.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10452"}],"version-history":[{"count":15,"href":"https:\/\/www.funtur.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10452\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10467,"href":"https:\/\/www.funtur.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10452\/revisions\/10467"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.funtur.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10452"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.funtur.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10452"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.funtur.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10452"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"1-DSC_0091-001\"](\"https:\/\/www.funtur.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/1-DSC_0091-001.jpg\")
<\/a><\/p>\n