Savoarea strugurilor romanesti
Mereu am stiut ca vinul din tara noastra este unul excelent si acest lucru m-a determinat sa incerc sa cunosc podgoriile de unde acesta provine. Desi majoritatea oamenilor au o petic de vie la tara sau chiar acasa, nimic nu se poate compara cu podgoriile intinse din Vrancea, unde vezi dealuri intregi cucerite de struguri de soi.
La podgoriile vrancene poti aunge fie pe drumul european E 85, fie pe drumul national DN 2 sau pe drumurile judetene ce leaga Focsaniul de celelalte zone ale tarii.
Pana a ajunge la Odobesti, unde m-am cazat la o pensiune, am aflat ca din toate motelurile vechi pe care aceasta zona le detine, actualmente nu mai functioneaza niciunul, salvarea turismului in zona venind din partea pensiunilor din jurul cramelor sau din satele din jur.

Vin de vita veche
Podgoriile vrancene nu sunt incadrate in niciun circuit turistic, asa ca pentru a ajunge in aceste locuri nu poti apela la vreo agentie de turism. Totusi, daca ajungi in raiul vinului seara, te poti bucura de cina la o pensiune unde meniul e format din bucate traditionale moldovenesti si, bineinteles, degustari de vin dintre cele mai bune.    
A doua zi dimineata, dupa un  mic dejun excelent, am inceput un tur rural prin imprejurimi. M-am oprit la Crama Beciul Domnesc din Odobesti, care dateaza din timpul lui Stefan cel Mare. Aici se afla o colectie impresionanta de vinuri, pe care orice amator de vinuri si-ar dori-o, asta insemnand peste 100.000 de sticle cu vin de colectie.

Vinarsul nobil
Odobestiul este supranumit “orasul dintre vii”, pentru ca se afla in mijlocul unei podgorii de peste 2500 de hectare. Vinurile de Odobesti sunt cunoscute in toata Europa, dar si in Japonia sau SUA.
Am poposit si la Crama Paradis, locul distilatelor din vin invechit, obtinute prin folosirea unei tehnologii asemanatoare cu cea din “Cognac” din Franta, in instalatii de cupru. Invechirea distilatelor se face in butoaie de stejar de 500 de litri (cam 4200 de butoaie). Drumul de la vin spre un vinars dureaza chiar si 30 ani. Am reusit sa retin cateva nume de vinars: “Vinars de 9 ani – Razboiul de independenta 1877”, “Miorita – vinars de soi ales”, “Triumph”.

Salba de premii
Drintre soiurile de vin din crama Beciul Domnesc, multe au fost medaliate la Festivaluri internationale sau nationale. Am gasit aici soiuri precum “Pinot Gris 1988”, demidulce, podgoria Odobesti, “Feteasca alba 1981”. sec,  Jaristea, “Aligote 1973”,  sec,  Odobesti, Pinot Blanc 1959, sec,  Cotesti, “Feteasca Neagra 1988”, sec, categoria Odobesti, “Merlot 1977”, sec, podgoria Jaristea, “Caberbet Sauvignon 1969”, sec, podgoria Cotesti, “Feteasca Neagra 1959”, sec, podgoria Cotesti. Toate aceste tipuri de vin au obtinut medalii de aur la Festivalul viei si vinului “Bachus” in 1996 sau in 2001, dar si la Concursul Mondial de la Bruxelles  din 2006. Din categoria Oenoteca am vazut aici vinuri precum “ Feteasca Regala”, ”Muscat Otonel”, “Merlot 1988”, “Cabernet Sauvignon” sau “Pinot Noir”. Dintre vinurile produse de “Comoara Pivnitei”, o marca renumita, se aflau in crama “Tamaioasa Romaneasca”, “Feteasca Alba 1997”, “Merlot 1993”, “Cabernet Sauvignon 1993”. Acestea se numara printre putinele  soiuri de vin ce se produc in aceasta zona viticola. Mi-ar fi trebuit cu siguranta un album intreg pentru a nota tot ceea ce mi-a fost explicat in calatoria mea prin crame.

Podgorii celebre
Panciu este un renumit centru viticol al Romaniei, care este cunoscut datorita marcii “Veritas” Panciu. Podgoria Panciu cuprinde centrele viticole Panciu, Tifesti si Paunesti din Vrancea. Aici se fac cele mai bune soiuri romanesti de vin si cele mai numeroase ca autorizatie provin din Vrancea.
Dintre numeroasele soiuri produse aici, cele autorizate sunt Aligote, Babeasca neagra, Feteasca regala, Merlot, Muscat Ottonel, Riesling Italian, Galbena de Odobesti, Bouschet, Sarba, Plavaie, insa se mai produc si Sauvignon, Cabernet, Pinot Noir, Pinot Gris, Feteasca alba, Feteasca Neagra etc.
A treia mare podgorie a Vrancei este podgoria Cotesti care cuprinde centrele viticole Cotesti, Timboiesti, Carligele, Vartescoiu.

Fiindca am ajuns totusi in aceasta zona care te “imbata” din toate punctele de vedere am decis totusi sa vizitez si imprejurimile. Am mers la Vidra, principala poarta de intrare in Tara Vrancei, apoi m-am indreptata spre Valea Sarii, mai exact la Biserica din barne de stejar, o biserica foarte veche ridicata in 1770 cu hramul “Cuvioasa Paraschiva”. Aici se afla 14 icoane vechi de 3 secole.

Tot in Valea Sarii exista alta biserica tot din lemn, construita in forma de corabie din lemn de esenta tare. Aceasta Biserica se numeste “Sf. Nicolae”. Credinciosii din zona spun ca aici exista o icoana a Maicii Domnului facatoare de minuni.
Aflandu-ma intr-o zona binecuvantata, am mers apoi in Lepsa la Manastirea Lepsa. Manastirea, care poarta hramul “Nasterea Maicii Domnului”, a fost ridicata in 1789, a fost daramata la inceputul anilor 1900 si refacuta din lemn.
La cativa kilometri de Lepsa se afla Cascada Putna despre care putina lume stie. Dupa o spectaculoasa cadere de apa de 76 metri, apa strange intr-un lac o adancime de 12 metri. Este o adevarata rezervatie naturala in miniatura.

De aici am mers la o pastravarie cu o capacitate de 10 tone de pastravi, care a fost infiintata in 1955. Pastravaria este o sursa pentru consum si pentru repopularea apelor. De aici este furnizat pastrav proaspat pentru unele din restaurantele de top din Romania, insa cum pestele merge perfect cu vinul, nu se putea sa nu ajung si aici.

Atractii:

• Numeroasele crame din zona
• Degustarile de vinuri
• Peisajele extraordinare
• Biserica din barne de stejar
• Biserica “Sf. Nicolae”
• Cascada Putna
• Manastirea Lepsa

Preturi: meniuri in jur de 30-45 RON

Cazare:  pensiunile din jurul podgoriilor sau cramele cu pensiune – 50-60 RON/ noapte

Mancare:   singurele posibilitati de mancare sunt pensiunile sau cramele din zona

Sursa foto:  www.flickr.com/photos/petrughenuche/727469628/in/photostream/