Cosmicomicării sau cartea pe care am cumpărat-o de patru ori
Posted on November 9, 2013
Ieri m-am văzut cu Ioana de la Printre rânduri şi am dat o tură aşa scurtă, de control dar şi de drag, prin Cărtureşti, unde ne-am mai minunat de cîte cărţi minunate s-au scris pe lumea asta şi cîte am mai vrea să citim. Am vorbit de concursul pentru Umbra Vîntului şi tot comentînd cărţi şi mari iubiri (de cărţi desigur), m-a străfugerat brusc o mare omisiune. Şi n-am avut stare – trebuia să vă zic despre ea.
Cînd am făcut topul meu de cărţi preferate, am omis să amintesc o carte pe care o iubesc atît de mult încît am cumpărat-o de 4 ori. Nu, nu fac colecţie cu aceaşi carte dar am tot împrumutat-o şi-am tot rămas fără ea. Să nu credeţi că a fost uşor s-o găsesc. Penultimul exemplar l-am găsit greu pe la anticariat. Noroc cu internetul că aşa am reuşit s-o regăsesc şi s-o am acum din nou în bibliotecă. Zău că pe asta n-o mai dau. Dar o puteţi găsi pe okazii.ro sau la anticariat. Este cartea lui Italo Calvino – Cosmicomicării T – indice zero.
Nici nu ştiu cum să vă spun cît de dragă mi-e cartea asta. E inteligentă, subtilă, amuzantă, de-o imaginaţie debordantă, fascinantă. O combinaţie de ştiinţă şi fantezie învelite într-un umor delicios şi-n acelaşi timp plin de poezie.
” Fantezia e ca gemul…Trebuie să-l întinzi pe o felie solidă de pîine. Dacă nu, rămîne un obiect fără formă din care nu poţi face nimic.” (Italo Calvino)
Calvino e oricum un autor care merită mult mai citit decît este şi are multe alte cărţi bune. Dar mie asta mi-e cea mai dragă.
“Cînd începurăm să pariem, nu exista nimic care să te poată face să prevezi ceva, în afară de cîteva particole care se roteau, electroni zvîrliţi care încotro, la întîmplare, şi protoni în sus şi în jos, fiecare de capul lui…..
– Pariem că azi se fac atomi?
Iar Decanul (k)zK:
– Hai să fim serioşi: atomi! Eu pariez oricît că nu.
Iar eu:
– Ai paria şi pe ix?
Iar Decanul:
– Ix la puterea n!
Nu termină bine de spus, că în jurul fiecărui proton începuse să se-nvărtească electronul său, bîzîind. Un nor imens de hidrogen prindea să se condenseze în spaţiu.
– Ai văzut? Plin de atomi!
– Atomi din ăştia, puah, o porcărie! făcea (k)zK, fiindcă avea prostul obicei de-a face mofturi în loc să recunoască că pierduse rămăşagul.”
Mi-a fost extrem de greu să aleg un fragment pentru că nici nu ştiam ce să aleg întîi.
Zău dacă înţeleg de ce nu se mai re-editează cartea. Dacă o găsiţi, n-o rataţi. Pe cuvîntul meu că n-o să vă pară rău. Cum zice Ioana Rnd, ….Parol! 🙂
P.S. Nu uitaţi de concurs. Mai puteţi trimite lista de cărţi pînă măine seară. Numai azi nu-i maine…. mă rog, de fapt, nici poimîine nu-i mîine…..dar să nu insistăm.
» Filed Under Altele, am citit
Comments
Leave a Reply